Untitled design

Depresia și bolile psihice nu sunt doar probleme ale adulților. Ele pot afecta și copiii în diferite moduri și este esențial ca părinții să fie pregătiți să discute despre aceste teme sensibile și să le acorde celor mici sprijinul și ajutorul de care au nevoie.

Pandemia, greutățile materiale, instabilitatea emoțională, traumele și creșterea utilizării tehnologiei sunt factori care au un puternic impact asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților.

Datele dintr-un raport UNICEF din 2021 arată că, la nivel mondial, 1 din 7 copii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Se estimează că 80 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani și 86 de milioane de adolescenți cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani trăiesc cu o tulburare mintală.

Însă, mulți dintre copiii și adolescenții care au tulburări psihice nu caută ajutor specializat, iar problemele lor rămân în mare parte necunoscute și netratate.

În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diverse tulburări de dezvoltare, emoționale sau cognitive.

Cu toate că, în prezent, se vorbește mai deschis și fără rușine despre tulburările psihice, conversațiile pe această temă sunt în continuare dificil de purtat.

Chiar dacă poate fi o provocare pentru părinți să discute cu copiii despre aceste subiecte, rolul lor în susținerea sănătății mintale a celor mici este crucial.

📚 Citește mai multe despre cum să recunoști problemele de sănătate mintală la copii și adolescenți și care sunt instrumentele de care ai nevoie pentru a crea un mediu sigur pentru generațiile tinere în volumul „Familii fericite: ghidul sănătăţii mintale a copilului tău“, de dr. Beth Mosley, apărut la editura ZYX Books.

Tratament depresie

Ce sunt tulburările mintale și care sunt semnele la care ar trebui să fie atenți părinții?

Tulburările mintale sau bolile mintale sunt probleme care afectează gândirea, sentimentele, dispoziția și comportamentul unei persoane. Afecțiunile pot fi ocazionale sau de lungă durată (cronice). Din cauza tulburărilor mintale, capacitatea unui copil de a relaționa cu ceilalți și de a funcționa în fiecare zi poate fi afectată. Înainte de a discuta cu un copil despre sănătatea mintală, este necesar ca părinții să știe care sunt tulburările mintale și cum se manifestă.

Tulburările mintale pot varia, ca gravitate și impact, și includ numeroase afecțiuni, care sunt cauzate de diverși factori:

  • dezechilibre chimice;
  • genetică;
  • antecedente familiale;
  • experiențe de viață;
  • traume și factori de stres;
  • consumul de substanțe;
  • afecțiuni medicale;
  • provocări relaționale.

Cele mai multe afecțiuni psihice se încadrează într-una dintre următoarele categorii:

  • Depresia și tulburările depresive (tulburarea depresivă majoră; tulburare afectivă sezonieră; depresie postpartum);
  • Tulburări bipolare și tulburări asociate (tulburare bipolară I, tulburare bipolară II, tulburarea ciclotimică);
  • Tulburări de personalitate (tulburarea narcisică de personalitate, tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate schizoidă);
  • Tulburări de anxietate și fobii (tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială, tulburarea de anxietate de separare, fobii specifice);
  • Tulburări obsesiv-compulsive și tulburări asociate (tulburarea obsesiv-compulsivă – OCD, tulburare dismorfică corporală, dermatilomania);
  • Tulburări legate de substanțe și de dependență (alcoolism, tulburarea de consum de opioide);
  • Spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice (schizofrenia, tulburarea schizoafectivă);
  • Tulburări legate de traume și de stres (tulburarea de stres posttraumatic – PTSD; tulburarea de implicare socială dezinhibată, tulburări de adaptare);
  • Tulburări de alimentație (anorexia, bulimia, tulburări de alimentație compulsivă – binge eating);
  • Tulburări de neurodezvoltare (tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție – ADHD, tulburarea de spectru autist);
  • Tulburări de somn (insomnie);
  • Tulburări neurocognitive (Alzheimer).

De multe dintre aceste tulburări pot suferi și copii. În majoritatea situațiilor, pentru menținerea sănătății mintale e nevoie de ajutor extern și tratament.

Depresia se numără printre cele mai frecvente tipuri de afecțiuni psihice și se poate manifesta la copii și adolescenți prin perioade lungi de nefericire sau iritabilitate, precum și prin pierderea interesului pentru activitățile obișnuite.

Depresia poate apărea ca reacție la abuzuri, violență în școală, decesul unei persoane apropiate sau probleme familiale (violența domestică, divorțul părinților, exigențele prea mari din partea membrilor familiei). Totodată, depresia poate apărea și după o perioadă cu niveluri ridicate de stres.

Toți copiii se simt, uneori, abătuți și nervoși, fiind o parte firească a creșterii. Dar astfel de emoții devin îngrijorătoare atunci când sunt resimțite intens, pe perioade lungi de timp. Mai mult decât atât, când astfel de stări afectează viața socială, familială și școlară a copilului, trebuie urmărite cu mai multă atenție de către părinți.

Printre simptomele specifice depresiei se numără:

  • tristețe sau iritabilitate neobișnuită și persistentă;
  • lipsă de energie;
  • schimbări de greutate;
  • probleme de concentrare;
  • probleme cu somnul (ori nu reușește să doarmă, ori doarme prea mult);
  • pierderea bruscă a interesului față de activitățile obișnuite;
  • dorința de singurătate;
  • sentimente de inutilitate, lipsă de speranță sau vinovăție;
  • gânduri sau încercări recurente de sinucidere sau de autoagresiune.

Anxietatea este, de asemenea, o emoție pe care o pot resimți foarte mulți copii. Cei care au o tulburare de anxietate își fixează atenția asupra unor griji și au dificultăți în a-și limpezi mintea sau în a se concentra asupra altor lucruri. Ei pot chiar să înceapă să evite activitățile sau lucrurile pe care obișnuiau să le facă sau să le placă.

Printre simptomele pe care un copil anxios le poate resimți se numără:

  • neliniște;
  • tensiune musculară;
  • amețeli;
  • ritm cardiac accelerat;
  • tulburări de somn;
  • tremurat;
  • transpirație;
  • dureri de cap.

Anxietatea poate apărea alături de alte afecțiuni. De exemplu, cei care suferă de depresie și de tulburare de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD) pot să fie diagnosticați și cu anxietate.

Probleme psihice la copii

Cum pot contribui părinții la menținerea sănătății mintală a copiilor?

Părinții joacă un rol important în a-i sprijini și ajuta pe copii să treacă peste provocările de care se lovesc în viață. Promovarea unei stări mintale pozitive începe prin construirea unei fundații puternice în ceea ce privește abilitățile sociale și emoționale ale copilului.

Conversațiile despre sănătate mintală și expunerea copiilor la informații relevante despre boli psihice contribuie la consolidarea capacității acestora de a-și regla emoțiile, de a dezvolta reziliența pentru gestionarea situațiilor dificile, de a căuta sprijin atunci când au nevoie și de a-i ajuta și înțelege pe cei din jur, care se confruntă cu diverse tulburări emoționale.

Problemele psihice pot fi tratate, însă este nevoie ca părinții să-și sprijine copiii în perioadele dificile.

Iată cum ar putea contribui părinții la menținerea sănătății mintală a copiilor:

  • Să creeze un spațiu sigur și sănătos pentru copii. Acasă este locul în care copiii trebuie să se simtă în siguranță, unde să-ți poată exprima emoțiile și grijile, fără teamă.
  • Să încurajeze acceptarea de sine. Părinții pot contribui la creșterea stimei de sine a copiilor, încurajându-i să-și urmeze pasiunile, fără să impună obiective nerealiste.
  • Să comunice deschis și să asculte. Părinții ar trebui să fie modele în ceea ce privește comunicarea deschisă, astfel încât copiii să învețe să-și exprime gândurile și sentimentele într-un mod sănătos. De asemenea, este important ca părinții să afle ce se întâmplă cu copiii, care sunt stările prin care trec și situațiile care îi întristează. Ascultarea activă este o abilitate necesară în relația părinte-copil.
  • Să discute despre sentimentele negative. Pentru a sprijini sănătatea mintală a copiilor, este recomandat ca părinții să deschidă discuțiile despre sentimentele negative pe care aceștia le simt și să-i încurajeze să le exprime în moduri sănătoase, cum ar fi prin artă, muzică sau scris, să le reamintească în permanență că sunt alături de ei, indiferent de situație, și că sunt mereu disponibili să afle cum se simt și la ce se gândesc.
  • Să verifice cu adulții din jur starea copiilor. Profesorii, frații sau prietenii pot observa stările unui copil în diferite medii (în parc, la școală, în grupuri mari). Aceștia îi pot ajuta pe părinții să descoperă când copilul trece printr-o perioadă mai grea și nu vorbește despre asta.
  • Să creeze, împreună cu copii, o rutină zilnică. Obiceiurile zilnice sunt benefice pentru copii, deoarece îi ajută să rămână implicați pe tot parcursul zilei și să aibă o viață socială sănătoasă. Care ar fi structura unei rutine sănătoase pentru copii? Activități care să cuprindă momente de distracție, timp liber, joacă, învățare, treburi zilnice, timp pentru familie, alimentație și odihnă.
  • Să ofere protecție copilului în situații stresante. Pe cât posibil, copiii trebuie ținuți departe de situațiile care i-ar putea supune unui stres excesiv, relelor tratamente sau violenței (certurile și conflictele familiale, bullyingul la școală, dificultățile financiare).
  • Să adopte un stil de viață sănătos. Obiceiurile zilnice au un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Părinții pot susține un stil de viață sănătos asigurându-se că cei mici au parte de o alimentație echilibrată, de somn adecvat și că se implică în activității fizice regulate. Un stil de viață sănătos contribuie la reducerea stresului și la creșterea rezistenței la factorii de stres.
  • Să aibă grijă de propria sănătate mintală. Dacă părinții sunt fericiți și au o sănătate mintală bună, întreaga familie va avea de câștigat. Este esențial ca adulții să le arate copiilor că este în regulă să caute ajutor atunci când au nevoie și că sănătatea mintală este la fel de importantă ca și cea fizică.
  • Să ceară ajutor de specialitate, atunci când este nevoie. Când observă schimbări semnificative în comportamentul copilului, părinții pot apela la ajutorul unui psihoterapeut specializat în sănătatea mintală a copiilor, astfel încât să se asigure că cel mic are parte de sprijin și îndrumare adecvată pentru a face față problemelor complexe.

Prin eforturi constante și iubire necondiționată, părinții pot influența pozitiv sănătatea mintală a copiilor și, ulterior, a adulților sănătoși din punct de vedere psihic. Pentru a face acest lucru, este esențial să înțeleagă manifestările tulburărilor mintale, să fie atenți la comportamentul și emoțiile copiilor și să-i sprijine de fiecare dată când au nevoie.

Resurse:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health

https://www.unicef.org/romania/press-releases/every-child-and-adolescents-mental-health-must-be-priority-decision-makers-and

https://www.classlist.com/blog/childrens-mental-health-week-2023-lets-connect

https://medlineplus.gov/mentaldisorders.html

https://psychcentral.com/health/parent-central-how-to-talk-with-your-kid-about-mental-illness