1-min

„Cum decizi pentru ce să lupți?“ – se întreabă Maria Ressa, jurnalistă și laureată a premiului Nobel pentru Pace, în cartea autobiografică „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“.

Întrebarea Mariei Ressa, într-o perioadă dominată de conflicte armate, războaie cibernetice, incertitudine și propagandă, ridică alte și alte semne de întrebare: „când și cum trebuie să iei atitudine“, „ce sens are să lupți?“ „când te oprești?“, „cine te susține?“.

Maria Ressa spune că sensul nu ne iese în cale și nici nu ni-l oferă de-a gata cineva? „Sensul ți-l construiești prin fiecare decizie pe care o iei, prin angajamentele pe care ți le asumi, prin oamenii pe care îi iubești, prin valorile pe care le prețuiești.“

„Cum să înfrunți un dictator“ – cartea-manifest pentru o lume egalitară, sustenabilă, plină de compasiune

Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, de Maria Ressa, a apărut în colecţia „Societate“ a editurii ZYX Books. Este o carte ce poate fi citită din mai multe unghiuri și pe mai multe direcții.

Este, în primul rând, o carte de memorii, în care Maria Ressa își povestește viața: de la primii ani trăiți în Filipine la perioada studiilor în America, de la începuturile ei ca jurnalistă, într-o perioadă în care presa avea rolul de gardian și publicul său se baza pe competențele reporterilor, până la lupta ei împotriva corupției și a dezinformării, într-o eră în care rețele sociale susțin interese celor aflați la putere.

Este, în același timp, o carte despre jurnalismul făcut în interes public și despre rolul presei în apărarea democrațiilor și lupta ziariștilor pentru independența editorială.

Capacitatea de a discerne și de a pune întrebări, crucială deopotrivă pentru jurnalism și pentru democrație, este, de asemenea, determinată de educație. Jurnaliștii și organizațiile de presă reflectă puterea oamenilor de a cere socoteală propriilor lideri. Asta înseamnă că, în final, calitatea unei democrații poate fi determinată și de calitatea jurnaliștilor ei“, susține Maria Ressa.

Nu în ultimul rând, este o carte care trage un semnal de alarmă asupra pericolului la care sunt expuse democrațiile din cauza dezinformării și propagandei de pe rețele sociale.

La evenimentul de lansare a cărții în România, jurnalista Emilia Șercan a menționat faptul că autobiografia Marie Ressa nu se adresează doar jurnaliștilor, ci tuturor celor care vor să trăiască în societăți conduse de oameni responsabili.

Nu e o carte pentru presă, pentru jurnaliști. E o carte pentru un public larg, care vrea să afle care sunt pericolele care «ne pasc» și cum pot democrațiile să moară – ea vorbește despre pericolul morții democrațiilor sub neimplicare, dezinteres. Maria Ressa spune în carte: «tu ce ești dispus să sacrifici pentru adevăr?». Și întrebarea asta nu se referă doar la jurnaliști, se referă la fiecare dintre noi: dacă dorim să păstrăm societatea și să nu ajungem în autocrații sau să fim conduși de oameni iresponsabili, care se îndreaptă împotriva noastră pentru propriile lor interese“, a spus Emilia Șercan.

Emilia Șercan la lansarea cărții „Cum să înfrunți un dictator”

„Cum se pot schimba democrațiile?“ – răspunsurile cetățenilor legate de schimbarea societăților

Oamenii din întreaga lume sunt nemulțumiți de sistemele lor politice și își doresc schimbări majore, o arată mai multe sondaje realizate de institutul american Pew Research Center. Cea mai recentă cercetare evidențiază că o schimbare a clasei politice ar îmbunătăți democrația.

Constatarea a venit după ce peste 30.000 de participanți din 24 de țări au răspuns la întrebarea: „Ce credeți că ar contribui la îmbunătățirea modului în care funcționează democrația în țara dumneavoastră?“.

În timp ce prioritățile menționate pe locurile al doilea și al treilea variază foarte mult, în majoritatea țărilor intervievate, există un răspuns clar pentru prima poziție: democrația poate fi îmbunătățită cu politicieni mai buni sau diferiți.

Oamenii vor ca politicienii să răspundă mai bine nevoilor, vor să fie mai competenți și mai cinstiți.

Însă, repondenții cred că schimbarea vine și de la ei, că au puterea de îmbunătăți felul în care funcționează democrația.

În general, participanții la studiu consideră că puterea lor se poate manifesta pe trei paliere: să fie mai bine informați, să participe mai mult și, în general, să fie oameni mai buni.

Aceștia consideră că cetățenii bine informați sunt capabili să voteze mai responsabil și să evite să fie induși în eroare de „înțepăturile“ politice sau de dezinformare.

Implicare în politică, fie prin prezența la vot, la proteste în momente cheie sau, pur și simplu, printr-o mai mare preocupare pentru clasa politică și alte probleme ale societății, este o altă modalitate prin care cetățenii pot schimba în bine democrația.

Cât despre felul oamenilor de a fi, repondenții la studiul realizat de Pew Research Center consideră că cetățenii cărora le pasă mai mult de ceilalți, care se respectă unii pe alții, comunică și nu critică sunt capabili să îmbunătățească democrația.

În 2024, aproape jumătate din populația globului va merge la vot. România va fi una dintre cele 40 de democrații care vor ieși la vot. La 9 iunie vor avea loc alegeri locale și alegeri europarlamentare, în septembrie se vor desfășura cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, iar pe 8 decembrie românii vor alege cine să-i reprezinte în Parlament.

Peste 50% dintre români susțin că vor vota la toate tipurile de alegeri cu partidul pe care îl simpatizează, iar 45,5% spun că nu vor vota cu aceeași formațiune politică la toate scrutinele, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Totodată, peste 70% dintre români cred că în țara noastră lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar un procent similar consideră că lucrurile în lume se îndreaptă într-o direcţie greşită. Peste o treime dintre români spun că viaţa lor este mai bună decât în urmă cu cinci ani, în timp ce mai mult de 60% spun că viaţa lor este mai grea decât în urmă cu cinci ani. Procentul celor care cred că peste cinci ani viaţa lor va fi mai bună este similar cu al celor care consideră că peste cinci ani viaţa lor va fi mai grea.

 Alegeri locale 2024

Cum influențează știrile false alegerile și democrațiile?

Românii consideră că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false. 34,2% spun că în foarte mare măsură, 37% în mare măsură, 19,4% în mică măsură, și doar 7% susțin că nu vor fi afectate deloc.

Despre rețelele de dezinformare ale guvernului, adevărate portavoci de ură și teroare îndreptate spre cetățeni, și rolul rețelelor sociale în propagarea știrilor false vorbește și Maria Ressa în volumul „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“.

Maria Ressa a denunțat rețelele de dezinformare ale guvernului, iar din acest motiv a fost urmărită, amenințată și, în cele din urmă, condamnată la mulți ani de închisoare.

Lupta ei împotriva corupției și a știrilor false a început la puțin timp după ce a cofondat Rappler, un site de știri menit să lupte pentru o bună guvernare şi pentru democraţii mai puternice. Lansat în 2012, site-ul s-a bucurat de succes la început, însă, după ce a intrat în atenția autorităților filipineze, au început atacurile din partea guvernului.

Maria Ressa a rezistat, iar investigațiile ei au scos la iveală legăturile dintre regimurile autoritare și giganții tehnologici, o rețea globală de interese care se întinde de la războaiele drogurilor ale președintelui Rodrigo Duterte la Capitol Hill, de la Brexit la războaiele cibernetice ale Rusiei și Chinei, din Silicon Valley la clickurile și voturile noastre. Ale tuturor.

Rețele sociale au jucat și joacă un rol important în promovarea unor știri false și răspândirea fricii în rândul oamenilor, precum și în limitarea sau excluderea articolelor ori ideilor din sfera jurnalismului de interes public.

La evenimentul de lansare a cărții Mariei Ressa, antreprenorul tech Dragoș Stanca a spus că, din cauza conținutului plătit de pe rețelele sociale și al algoritmului pe baza cărora funcționează acestea, articolele jurnalistice de calitate nu au parte de promovarea de care ar avea nevoie pentru a ajunge la cât mai mulți oameni.

Nu doar social media este problema. De fapt, problema mult mai amplă este algoritmizarea conținutului și algoritmizarea consumului de media: programmatic advertising (cumpărarea spațiului de publicitate, n.r.) – și tot ce rezidă din asta. Adică, automatizarea și tehnicizarea a tot ce înseamnă conținut“, a spus Dragoș Stanca.

Informarea corectă a publicului se face cu ajutorul presei, însă, pentru ca jurnaliștii să-și poată face treaba în continuare și să lupte împotriva dezinformării de pe rețelele sociale, au nevoie de sprijinul oamenilor.

Emilia Șercan a spus la evenimentul de lansare a cărții Mariei Ressa că fiecare dintre noi, în special jurnaliștii, trebuie să fie precauți și să apere libertatea presei și democrația.

E nevoie să ne apărăm profesia – și asta e un lucru pe care îl spune Maria Ressa în carte – poate și democrația. Și, în diverse forme, fiecare dintre noi trebuie să o facem, pentru că trăim vremuri foarte complicate. Trebuie să o facem și să avem încrederea publicului în continuare. Evident, încrederea nu se oferă necondiționat, muncim pentru ea“, a spus Emilia Șercan.

Cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ se găsește în toate librăriile partenere și poate fi comandată de pe site-ul editurii ZYX Books.

Resurse:

https://www.pewresearch.org/global/2024/03/13/what-can-improve-democracy

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26955636-sondaj-inscop-peste-jumatate-dintre-romani-vor-vota-acelasi-partid-toate-alegerile-din-acest.htm

https://www.news.ro/social/sondaj-inscop-news-peste-70-dintre-romani-cred-tara-lucrurile-indreapta-directia-gresita-36-9-spun-viata-e-buna-acum-5-ani-60-4-e-grea-impart-opiniile-privind-calitatea-vietii-peste-5-ani-1922400805002024030821513478

Sursă foto: Unsplash