Mastita: cauze, simptome, tratament

Mastita reprezintă inflamația țesutului mamar. De obicei, apare la femeile care alăptează și se numește mastită de lactație sau puerperală. Mastită pot dezvolta și femeile care nu alăptează, precum și bărbații și atunci poartă denumirea de mastită nonlactațională, cea mai frecventă formă fiind mastita periductală.

Mastita se manifestă prin durere și roșeață la nivelul sânilor. De asemenea, poate provoca simptome asemănătoare gripei, cum ar fi dureri de corp și febră.

Cuprins:

• Ce este mastita?
• Mastita: simptome
• Mastita: cauze și factori de risc
• Mastita: diagnostic
• Mastita: tratament
• Cum poate fi prevenită mastita?

Ce este mastita?

Mastita este o inflamație dureroasă a țesutului mamar, care, de cele mai multe ori, implică o infecție. Oricine poate dezvolta mastită. Este mai frecventă la femeile care alăptează. Bărbații și femeile care nu alăptează pot, de asemenea, să sufere de mastită, dar acest lucru este rar.

Anatomia sânului feminin

Structura sânului feminin este complexă, incluzând țesut adipos, glandular și conjunctiv, precum și lobi, lobuli, canale (canale galactofore), ganglioni limfatici, vase de sânge și ligamente. Fiecare sân are un număr de secțiuni (lobuli) care se ramifică din mamelon. Fiecare lobul conține mici saci goi (alveole). Lobulii sunt legați între ei printr-o rețea de tuburi subțiri (canale). În timpul alăptării, canalele transportă laptele din alveole spre zona din centrul sânului (areola). De la areolă, canalele se unesc formând unele mai mari, care ajung la mamelon. Sub areolă se află canalele lactifere. Acestea se umplu cu lapte în timpul lactației, după nașterea copilului.

Oxigenul și substanțele nutritive călătoresc către țesutul mamar prin sângele din artere și capilare.

Sistemul limfatic este o rețea de ganglioni limfatici și canale limfatice care ajută la combaterea infecțiilor. Ganglionii limfatici – care se găsesc sub axilă, deasupra claviculei, în spatele sternului și în alte părți ale corpului – rețin substanțele nocive care s-ar putea afla în sistemul limfatic și le drenează în siguranță din organism.

Un canal de lapte obturat, care nu permite scurgerea completă a laptelui de la sân, sau leziuni la nivelul pielii mamelonului sunt principalele două cauze care pot duce la infecții. Prin urmare, globulele albe ale organismului eliberează substanțe pentru a lupta împotriva infecției, ceea ce poate duce la inflamație și la creșterea fluxului sangvin. Partea infectată a sânului poate deveni umflată, dureroasă, roșie și fierbinte la atingere.

Mastita de lactație le poate face pe proaspetele mămici să se simtă extenuate, ceea ce face dificilă îngrijirea bebelușului. Uneori, mastita determină o mamă să își înțarce (să oprească alăptarea) copilul mai devreme decât și-ar dori. Însă, specialiștii recomandă mămicilor, în majoritatea cazurilor, continuarea alăptării, chiar și dacă urmează un tratament cu antibiotice pentru mastită.

⏩ Citește și: Alăptarea sub lupă: 10 mituri despre hrănirea la sân a bebelușului

Tipuri de mastită

Mastita poate fi clasificată în:

• mastită de lactație;
• mastită nonlactațională.

Mastita de lactație este cea mai frecventă formă de mastită. Mastita nonlactațională include mastita periductală și mastita granulomatoasă idiopatică (IGM).

Mastita de lactație sau mastita puerperală este cauzată de blocarea canalelor de lapte și o infecție cu o bacterie. Această formă de mastită apare, cel mai adesea, în primele șase săptămâni de alăptare, dar mămicile o pot dezvolta în orice moment în timpul alăptării. Riscul scade însă după trei luni. La nivel mondial, mastita de lactație apare la 2% până la 30% dintre femeile care alăptează.

Mastita periductală este o afecțiune inflamatoare benignă care afectează canalele subareolare și apare cel mai frecvent la femeile de vârstă reproductivă. Este asociată cu consumul de tutun și apare la 5% până la 9% dintre femeile din întreaga lume.
Mastita granulomatoasă idiopatică este o afecțiune inflamatoare benignă rară care poate imita clinic cancerul mamar. Prevalența sa reală este necunoscută. Apare la femeile care au născut, de obicei în primii cinci ani post-partum.

Mastita: simptome

De obicei, mastita afectează doar un singur sân, iar simptomele apar rapid. Manifestările mastitei pot varia, dar printre cele mai comune se numără:

• Durere și sensibilitate. Sânul afectat devine dureros și sensibil la atingere. Durerea usturătoare poate fi constantă sau doar la alăptare. De asemenea, zona poate fi fierbinte la atingere.
• Umflături și roșeață. Apariția unei umflături la nivelul sânului poate fi un semn de mastită. Zona inflamată devine adesea umflată și roșie.
• Secreții mamelonare. Un alt simptom al mastitei este secreția mamelonară de culoare albă. În cazurile severe, pot apărea secreții sangvine (de sânge) sau purulente (care elimină puroi) la nivelul mamelonului.
• Simptome asemănătoare gripei. Infecțiile asociate cu mastita pot determina creșterea temperaturii corpului și astfel apar febra și frisoanele, Totodată, mastita poate provoca oboseală și dureri în tot corpul.
• Abces. Un abces mamar poate fi o complicație a mastitei.

Mastita: cauze și factori de risc

În funcție de tipul de mastită, există mai multe cauze și factori de risc care pot duce la dezvoltarea acestei probleme medicale.

Cauzele mastitei

Cea mai frecventă cauză a mastitei este obturarea canalelor galactofore. Dacă sânul nu se golește complet, laptele se întoarce, înfundă canalul de lapte și irită țesuturile din jurul său. Acest lucru se întâmplă, de obicei, atunci când este produs mai mult lapte decât mănâncă bebelușul. Canalul de lapte înfundat poate face ca sânul să se umfle sau să devină congestionat și favorizează dezvoltarea bacteriilor.

Un blocaj poate apărea, de asemenea, dacă bebelușul nu suge sau nu se atașează în mod corespunzător la sân sau dacă favorizează un sân în detrimentul celuilalt.

Mastita de lactație este cel mai frecvent cauzată de bacterii care colonizează pielea, printre care se numără Staphylococcus aureus.

Pătrunderea bacteriilor în țesutul mamar poate provoca inflamații. De obicei, aceste bacterii pătrund în sân prin fisuri sau leziuni ale mamelonului.

Cauzele pentru tipurile de mastită nonlactațională sunt:

• fumatul – toxinele care se găsesc în tutun pot afecta țesutul mamar;
• leziuni ale mamelonului, cum ar fi cele provocate de un piercing;
• un implant mamar;
• sistemul imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni cronice, precum diabetul;
• smulgerea firelor de păr din jurul mameloanelor.

Factori de risc pentru mastită

Anumiți factori cresc riscul de a dezvolta mastită:

• un istoric anterior de mastită;
• leziuni ale mamelonului;
• drenaj inadecvat al laptelui;
• stresul și oboseala post-partum;
• lipsa somnului;
• presiune exercitată asupra sânilor (purtarea unui sutien strâmt, a unei genți grele sau a unei centuri de siguranță strâmte);
• practici de alăptare incorecte;
• alimentația necorespunzătoare.

Femeile care produc prea mult lapte pot simți, uneori, nevoia de a alăpta mai des, pentru a scoate tot laptele din sâni. Însă, acest lucru face ca organismul să producă și mai mult lapte și poate agrava problema. Menținerea unui program regulat ajută organismul să se adapteze pentru a produce cantitatea potrivită de lapte pentru nevoile bebelușului.

⏩ Dacă vrei să afli mai multe informații despre alăptare, citește articolul de pe blogul ZYX Books – Alăptarea: ghid complet pentru hrănirea corectă a bebelușilor.

Mastita: diagnostic

Pentru a pune un diagnostic, medicul va face un examen fizic amănunțit și o anamneză (va adresa întrebări în legătură cu apariția și evoluția simptomelor și antecedente). Un test al laptelui matern îl poate ajuta pe medic să determine cel mai bun antibiotic pentru tratarea mastitei, mai ales în cazul unei infecții severe.

Pentru că o formă rară de cancer – cancerul mamar inflamator – poate provoca, de asemenea, roșeață și umflături, fiind astfel ușor de confundat cu mastita, medicul poate recomanda o mamografie și/sau o ecografie.

Mastita: tratament

Tratamentul pentru mastită implică reducerea inflamației și a durerii, precum și prevenirea apariției unei infecții.

În cazul mastitei fără complicații (fără abces), medicul prescrie, de regulă, antibiotice orale, astfel încât să fie tratată infecția bacteriană. Antibioticele pentru mastită pot fi luate în siguranță în timpul alăptării și nu îi vor face rău copilului. De obicei, mastita inflamatorie se ameliorează complet în decurs de 10 până la 14 zile. Atunci când este gestionată corect, simptomele se ameliorează semnificativ în 24 până la 72 de ore.

Odihna adecvată și hidratarea sunt esențiale pentru o recuperare rapidă.

De asemenea, continuarea alăptării este recomandată pentru a preveni acumularea de lapte și pentru a menține canalele de lapte deschise. Infecția mamară nu va fi transmisă bebelușului prin laptele matern. De fapt, laptele matern are proprietăți antibacteriene care îi ajută pe copii să lupte împotriva infecțiilor.

Află mai multe despre beneficiile laptelului matern și situațiile în care este permisă și recomandată hrănirea bebelușului la sân din Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman – „Alăptarea îi protejează pe copii de infecții. Chiar dacă mama suferă de o boală infecțioasă, nu trebuie să întrerupă alăptarea, deoarece laptele matern va proteja corpul copilului de orice amenințare“.

Poți cumpăra cartea de AICI.

În cazul mastitei cu abces, va fi nevoie de o intervenție chirurgicală, pentru drenarea acestuia.

Ce e recomandat să faci dacă suferi de mastită

• Să alăptezi bebelușul când dorește și atât timp cât dorește.
• Să poziționezi și să atașezi corect la sân bebelușul.
• Să aplici comprese reci pe sân, pentru calmarea durerii.
• Să consumi cât mai multe lichide.
• Să te odihnești suficient.

Ce nu e recomandat să faci dacă suferi de mastită

• Să masezi agresiv sânii.
• Să folosești dispozitive de masaj pe sâni.
• Să aplici surse de căldură pe sâni.
• Să porți sutiene și/sau haine strâmte.

Cum poate fi prevenită mastita?

Uneori, mastita este greu de prevenit. Unele persoane sunt mai predispuse decât altele, în special cele care alăptează pentru prima dată. Un consultant în lactație poate oferi îndrumări pentru a preveni această problemă de sănătate.

Printre măsurile preventive se numără:

• atașarea corectă la sân a bebelușului;
• alăptarea în mod egal de la ambii sâni;
• golirea completă a sânilor pentru a preveni blocarea canalelor;
• consumul de lichide pentru a evita deshidratarea;
• consumul alimentelor sănătoase;
• evitarea purtării hainelor strâmte;
• protejarea sânilor de leziuni sau traume;
• gestionarea stresului.

Mastita este dureroasă și inconfortabilă, dar, de obicei, nu provoacă probleme pe termen lung. Femeile care alăptează și suferă de mastită pot observa că organismul lor produce mai puțin lapte, pe măsură ce luptă împotriva infecției bacteriene, însă producția de lapte ar trebui să crească la scurt timp după începerea tratamentului.

Surse foto: Pexels, Unsplash

Resurse:

https://www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/non-cancerous-breast-conditions/mastitis.html#

https://www.nhs.uk/conditions/mastitis/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/symptoms-causes/syc-20374829

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15613-mastitis

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/mastitis

https://www.webmd.com/women/breast-infection

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557782/#