Depresia este o tulburare de dispoziție care poate afecta semnificativ calitatea vieții adolescenților. Tristețea este un sentiment firesc în timpul creșterii, mai ales în perioada pubertății și adolescenței, însă, când această stare sufletească apăsătoare persistă, e nevoie de sprijin din exterior.
Este esențial ca atât cei care trec prin depresie, cât și adulții din jurul lor să înțeleagă ce este și cum se manifestă, care sunt cauzele și metodele de tratament disponibile. Mai mult decât atât, este important să facem cu toții diferența dintre depresie și tristețe și să ne dăm seama când este momentul să apelăm la ajutor specializat.
Cuprins:
- Ce este depresia?
- Care sunt cauzele și factorii de risc pentru depresia la adolescenți?
- Cum recunoaștem depresia la adolescenți?
- Cum se tratează depresia la adolescenți?
- Cum poate fi prevenită depresia în rândul adolescenților?
Ce este depresia?
Depresia este o tulburare mintală, care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și gestionează activitățile zilnice. Este caracterizată printr-un sentiment persistent de tristețe și poate cauza probleme emoționale, funcționale și fizice. Depresia poate fi ușoară și de scurtă durată sau severă și de lungă durată. Unii oameni sunt afectați de depresie doar o singură dată, în timp ce alții o pot experimenta în mod repetat.
La copii și adolescenți, depresia se poate manifesta sub forma unor perioade prelungite de nefericire sau iritabilitate. Ea poate fi declanșată de numeroși factori și poate avea un impact semnificativ asupra relațiilor, activității școlare și stimei de sine.
Aspecte precum bullyingul, presiunea socială, așteptările școlare și schimbările fizice și emoționale specifice vârstei pot fi factori declanșatori pentru depresia în rândul adolescenților.
Adolescenții depresivi se simt, de regulă, nefericiți sau triști. De asemenea, ei pot avea gânduri de automutilare sau chiar sinucidere. Depresia este, așadar, o problemă gravă și trebuie tratată cu seriozitate.
Depresia adolescenților nu este o slăbiciune sau ceva ce poate fi depășit cu voință. Această afecțiune mintală poate avea consecințe grave și necesită tratament pe termen lung.
Care este diferența dintre depresie și tristețe?
Tristețea este o reacție normală la evenimente și situații dificile și are o durată limitată. Depresia, în schimb, este persistentă și afectează semnificativ viața de zi cu zi și starea generală de bine a unei persoane.
Doar pentru că un adolescent pare trist nu înseamnă neapărat că suferă de depresie. Dar, dacă tristețea devine persistentă sau interferează cu activitățile sociale normale, cu interesele, cu activitatea școlară sau cu viața de familie, poate însemna că suferă de depresie.
Pentru ca părinții să-și dea seama dacă fiul sau fiica lor suferă de această afecțiune mintală, este important să ia în considerare cât timp durează simptomele, cât se severe sunt și cât de diferit se comportă adolescentul/adolescenta față de felul său obișnuit de a fi.
Schimbările hormonale și stresul pot explica o criză ocazională de tristețe adolescentină, dar nu și nefericirea, letargia sau iritabilitatea continuă.
Care este diferența dintre depresie și anxietate?
Anxietatea și depresia sunt ambele tulburări de dispoziție. Printre altele, depresia provoacă sentimente de tristețe, deznădejde și o scădere a energiei, în vreme ce anxietatea se manifestă prin sentimente de nervozitate, îngrijorare și teamă.
Îngrijorarea și frica sunt sentimente normale, pe care fiecare dintre noi le simte din când în când. Dar, atunci când aceste sentimente nu dispar sau sunt mai puternice decât de obicei, ele pot fi semnele unei tulburări de anxietate.
Un adolescent poate suferi și de anxietate, și de depresie, în același timp. Agitația și neliniștea pot fi simptome atât ale depresiei, cât și ale anxietății.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru depresia la adolescenți?
Depresia este o boală complexă. Nimeni nu știe cu exactitate ce o cauzează, dar poate apărea dintr-o varietate de motive. Printre cauzele asociate depresiei se numără:
- Schimbări hormonale. Modificările în echilibrul hormonilor din organism pot fi implicate în provocarea sau declanșarea depresiei.
- Factori genetici. Depresia care debutează între 15 și 30 de ani poate fi ereditară. Predispoziția genetică poate crește riscul de depresie. Această afecțiune mintală este mai frecventă la persoanele ale căror rude de sânge, cum ar fi un părinte sau un bunic, suferă, de asemenea, de depresie.
- Traume din copilăria timpurie. Evenimentele traumatice din copilărie, cum ar fi abuzul fizic și/sau emoțional ori pierderea unei persoane apropiate, pot provoca schimbări cerebrale, care cresc riscul de depresie. Adolescenții pot suferi de depresie după o perioadă în care nivelul de stres a fost ridicat.
Există mai multe motive pentru care un adolescent poate deveni deprimat. De exemplu, adolescenții pot dezvolta sentimente de inutilitate și inadecvare dacă notele lor de la școală sunt mai mici decât ale prietenilor lor sau decât se așteaptă adulții din viața lor să fie. Performanțele școlare, statutul social, orientarea sexuală sau viața de familie pot avea fiecare un efect major asupra modului în care se simte un adolescent.
Așadar, printre factorii care cresc riscul ca un adolescent să sufere de depresie se numără:
- Alte afecțiuni mintale, cum ar fi tulburarea bipolară, o tulburare de anxietate, o tulburare de personalitate, anorexia și bulimia;
- Tulburările de învățare sau tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD);
- Durerile permanente sau bolile cronice, cum ar fi cancerul, diabetul și astmul;
- Personalitatea – adolescenții cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi o stimă de sine scăzută sau autocritică excesivă, sunt mai predispuși riscului de a suferi de depresie;
- Bullyingul – mai multe studii au arătat o legătură între bullying și depresie, și nu doar în rândul victimelor, ci și al agresorilor;d
- Probleme care influențează stima de sine, precum obezitatea, defectele fizice;
- Abuzul de alcool, nicotină sau alte droguri;
Presiunea școlară și socială – competiția la școală și dificultățile sociale pot fi factori declanșatori pentru depresie.
Cum recunoaștem depresia la adolescenți?
Simptomele depresiei la adolescenți includ o schimbare de atitudine și comportament, rezultând probleme semnificative la școală sau acasă, în activitățile sociale sau în alte domenii ale vieții.
Cel mai frecvent simptom al depresiei este tristețea fără un motiv aparent. Este posibil ca adolescenții să-și piardă motivația și chiar să devină retrași. Depresia este resimțită diferit de la un adolescent la altul, iar severitatea simptomelor variază. Există însă anumite semne care apar la majoritatea adolescenților depresivi.
Schimbări emoționale
Printre schimbările emoționale care pot indica depresia la adolescenți se numără:
- sentimente de tristețe, care pot include crize de plâns fără un motiv aparent;
- frustrare sau sentimente de furie, chiar și în legătură cu lucruri mărunte;
- lipsă de speranță sau deznădejde;
- iritabilitate și nervozitate;
- stimă de sine scăzută;
- pierderea interesului sau a plăcerii pentru activitățile obișnuite;
- pierderea interesului de a petrece timp cu familia și prietenii;
- sentimente de inutilitate sau de vinovăție;
- autoînvinovățire sau autocritică exagerate;
- sensibilitate extremă;
- dificultăți de gândire, de concentrare, de memorare și în luarea deciziilor;
- gânduri despre moarte și/sau sinucidere.
Schimbări comportamentale
Adolescenții care suferă de depresie pot manifesta și schimbări comportamentale. Printre cele mai comune se numără:
- oboseală și lipsă de energie, chiar și când sunt odihniți;
- insomnie sau hipersomnie (stări permanente de somnolență excesivă);
- modificări ale apetitului – scăderea poftei de mâncare și pierderea în greutate sau poftă mai mare de mâncare și creșterea în greutate;
- consum de alcool și/sau de droguri;
- mișcări mai lente ale corpului;
- un ritm mai lent în vorbire;
- dureri corporale inexplicabile;
- izolare socială;
- performanțe școlare slabe sau absențe frecvente;
- dificultăți în realizarea activităților zilnice;
- grijă și atenție scăzute în ceea ce privește igiena personală și/sau aspectul fizic;
- comportament perturbator sau riscant;
- inițierea unor conflicte cu prietenii și familia;
- fugă de acasă;
- agresivitate și violență;
- dependeța de smartphone, gadgeturi sau alte dispozitive care le pot distrage atenția;
- autovătămare.
Multe comportamente sau răzvrătiri la adolescenți pot fi indicii ale depresiei. Uneori, poate fi dificil pentru părinți să facă diferența între schimbările comportamentale și emoționale specifice perioadei adolescenței și cele asociate depresiei. De aceea, comunicarea deschisă părinți-copii este esențială pentru identificarea problemelor reale.
Cum se tratează depresia la adolescenți?
Adolescența este o perioadă esențială pentru dezvoltarea unor obiceiuri sociale și emoționale care să sprijine bunăstarea mintală pe tot parcursul vieții. Printre acestea se numără adoptarea unor modele de somn sănătoase, practicarea regulată a exercițiilor fizice, dezvoltarea abilităților de adaptare, de rezolvare a problemelor, de relaționare și de gestionare a emoțiilor. Mediul familial, comunitatea școlară, precum și cercul de prieteni reprezintă puncte de sprijin importante pentru un adolescent aflat într-o perioadă de descoperiri, atât fizice, cât și emoționale.
Există mai multe opțiuni de tratament pentru depresia în adolescență. Doar un medic specialist poate recomanda tratamentul pentru depresie, ținând cont, printre altele, de severitatea bolii.
Printre metodele de tratament pentru depresia în rândul adolescenților se numără:
- Psihoterapie. Numită și consiliere psihologică, psihoterapia presupune discuții între un adolescent cu simptome de depresie și un profesionist în domeniul sănătății mintale despre stări, sentimente, relații și probleme care determină manifestările acestei tulburări de dispoziție. Diferite tipuri de psihoterapie pot fi eficiente pentru depresie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. Psihoterapia se poate face individual, cu membrii familiei sau în grup. Prin sesiuni regulate, adolescentul poate să învețe, printre altele, despre cauzele depresiei, să înlăture gândurile nesănătoase, să exploreze relațiile și experiențele sale, să găsească modalități mai bune de a face față unor situații stresante, să rezolve problemele și să stabilească obiective realiste.
- Tratament medical. În unele cazuri, medicamentele antidepresive pot fi recomandate. Însă, pentru că fiecare persoană este diferită, găsirea medicamentelor sau a dozei potrivite pentru un adolescent poate fi dificilă și poate presupune mai multe încercări. Din acest motiv e nevoie de răbdare, unele medicamente având nevoie de câteva săptămâni pentru a fi eficiente și pentru ca efectele secundare să se atenueze, pe măsură ce organismul se adaptează. Pentru a funcționa corect, antidepresivele trebuie să fie luate în mod constant și în doza prescrisă.
- Spitalizare. În cazul unora dintre adolescenți, depresia este atât de severă încât este necesară internarea lor în spital, mai ales dacă sunt în pericol de a se autovătăma sau de a răni pe altcineva.
- Sprijin social. Implicarea în activități sociale și sprijinul din partea familiei și a prietenilor poate juca un rol crucial în tratamentul depresiei.
⏩ Citește și Dezvoltarea socială la preadolescenți: ce ar fi bine să știe părinții pentru a-și ajuta copiii.
Când trebuie să meargă un adolescent la un medic specialist?
La nivel mondial, se estimează că 1 din 7 persoane cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani se confruntă cu afecțiuni de sănătate mintală, însă acestea rămân, în mare parte, nerecunoscute și netratate. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele suferințe în rândul adolescenților.
Deoarece depresia poate fi diagnosticată doar de un specialist în sănătate mintală, este important ca diagnosticul să fie pus cât mai devreme. Un adolescent care este trist o perioadă îndelungată, are comportamente diferite față de felul lui obișnuit de a fi și manifestă stări de iritabilitate și de furie poate fi un adolescent depresiv, iar un consult medical este necesar.
În majoritatea cazurilor, simptomele depresiei nu se ameliorează de la sine, ci se pot înrăutăți sau pot cauza alte probleme, dacă nu sunt tratate. Adolescenții depresivi pot fi expuși riscului de sinucidere, chiar dacă simptomele nu par a fi, la prima vedere, grave.
Adolescența este o perioadă formatoare. Schimbările fizice, emoționale și sociale îi pot face pe adolescenți vulnerabili la probleme de sănătate mintală.
Ce pot face părinții pentru a-i ajuta pe adolescenții depresivi?
Nu e ușor să fii părintele unui adolescent. Este o perioadă cu multe provocări, cu multe schimbări fizice și emoționale și cu multe nemulțumiri. Însă, comunicarea este principalul factor în rezolvarea problemelor din această etapă de tranziție, mai ales în cazul în care copilul suferă de depresie.
Iată ce poți face dacă ești părintele unui adolescent care suferă de depresie:
- Încurajează discuțiile deschise despre starea de bine a copilului tău. Întreabă-l constant cum se simte și ascultă-l fără să-l judeci. Lasă-l să se exprime și ascultă cu atenție ceea ce spune despre felul în care se simte.
- Păstrează linia de comunicare deschisă, chiar dacă adolescentul pare că vrea să se retragă.
- Încurajează exprimarea creativă, prin pictură, dans, scrierea în jurnal a gândurilor și experiențelor sale.
- Acordă o atenție deosebită stării sale emoționale în timpul schimbărilor importante din viață, cum ar fi începerea unui nou ciclu școlar, o relație romantică, un conflict cu un prieten etc.
- Fii empatic, arată-ți susținerea și înțelegerea, fără a minimiza importanța sentimentelor pe care le are.
- Învață-l să aibă un stil de viață sănătos. Alimentația echilibrată, exercițiile regulate și odihna adecvată contribuie la starea generală de sănătate.
- Promovează obiceiurile pozitive. Încurajează-ți copilul să facă lucrurile care îi plac de obicei.
- Protejează-l de mediile stresante. Încearcă să-l ții departe de situațiile în care ar putea experimenta un stres excesiv, rele tratamente sau violență. Și nu uita că părinții reprezintă modele în viața copiilor, astfel că reacțiile și comportamentele de acasă trebuie să fie unele echilibrate, sănătoase.
- Permite-i să greșească și ajută-l să învețe lecțiile importante din deciziile neinspirate pe care le ia. Supraprotejarea sau luarea de decizii în locul lui poate fi percepută ca o lipsă de încredere în abilitățile sale. Acest lucru îi poate afecta stima de sine și îl poate face să se simtă mai puțin încrezător în forțele proprii.
- Dacă bănuiești că este deprimat, ascultă-i preocupările, vorbește cu el despre depresie și mergeți împreună la un medic specialist.
- Creează un mediu pozitiv. Susținerea și stabilitatea familială pot avea un impact pozitiv asupra adolescentului care suferă de depresie.
- Implică-te în tratamentul antidepresie.
- Dacă există un prieten sau un membru al familiei de care adolescentul este mai apropiat și în prezența căruia se simte confortabil și poate vorbi deschis, încurajează-l să discute cu această persoană despre preocupările sale.
📚 Citește mai multe despre cum să vorbești cu copilul tău despre schimbări de dispoziție și cum să-l ajuți să treacă prin această perioadă de tranziție în cartea „Ups, pubertatea!Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile“. Acest ghid cuprinzător pentru părinții preadolescenților și adolescenților (8-18 ani) oferă soluții, strategii și răspunsuri la cele mai complicate întrebări și dileme legate de această perioadă din viața copiilor. Dr. Cara Natterson și Vanessa Kroll Bennett îi îndrumă cu blândețe, umor și expertiză științifică pe părinții și educatorii care au în grijă copii aflați la vârsta pubertății.
Care sunt complicațiile depresiei?
Depresia netratată poate duce la probleme emoționale, comportamentale și fizice, care afectează bunăstarea adolescentului și care îl pot împiedica să desfășoare activitățile zilnice. Complicațiile legate de depresie în adolescență pot include:
- probleme școlare;
- conflicte familiale și dificultăți relaționale;
- abuz de alcool și droguri;
- răni în urma unui comportament violent;
- tentative de sinucidere sau deces.
Cât durează depresia? Depresia adolescenților tinde să apară și să dispară în episoade. Odată ce un adolescent are un episod de depresie, este posibil să fie din nou deprimat, la un moment dat. Netratată, depresia poate fi extrem de gravă, chiar mortală.
Cum poate fi prevenită depresia în rândul adolescenților?
Nu există o modalitate sigură de a preveni depresia. Cu toate acestea, în perioada adolescenței, părinții pot contribui la bunăstarea copiilor lor prin câteva măsuri preventive:
- Să-i învețe să controleze nivelul de stres, să le stimuleze stima de sine și să-i sprijine în gestionarea problemelor curente.
- Să fie un exemplu pentru ei în ceea ce privește o rutină de somn sănătoasă, o alimentație corectă și un stil de viață activ.
- Să ceară ajutor în momentele de criză.
- Să se asigure că au parte de un tratament corect de la primele semne, pentru a preveni formele grave de depresie.
- Să fie alături de ei la tot pasul.
- Să aibă încredere în instinctele lor. Dacă adolescentul susține că nu este nimic în neregulă, dar nu are nicio explicație pentru ceea ce cauzează comportamentul depresiv, este important să fie convins să vorbească cu cineva despre ceea ce simte.
Depresia în rândul adolescenților nu este un moft și nu trece prin voință. Este o problemă complexă, care, netratată, poate avea consecințe grave. Însă, cu sprijin adecvat, tratament și înțelegere, mulți adolescenți reușesc să depășească această perioadă dificilă, iar părinții joacă un rol esențial în tot acest proces.
Sursă foto: Pexels
Resurse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/teen-depression/diagnosis-treatment/drc-20350991
https://www.webmd.com/depression/teen-depression
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3926772/
https://www.webmd.com/depression/causes-depression