Legatura dintre sanătatea psihica a parintilor si bunăstarea mintala a copiilor

Sănătatea mintală este o parte fundamentală a bunăstării generale. Părinții joacă un rol esențial în menținerea sănătății psihice a copiilor, iar dinamica familială poate determina evoluția tulburărilor de comportament în rândul celor mici.

Bunăstarea emoțională și psihologică a copiilor este un aspect important din dezvoltarea lor începând de la vârste fragede. Legătura dintre sănătatea mintală a părinților și bunăstarea copiilor este una foarte strânsă, modelând traiectoria vieții celor mici într-o manieră semnificativă.

Îngrijirea celor mici cu dragoste și atenție reprezintă piatra de temelie pentru o dezvoltare psihică și emoțională sănătoasă. Copiii au nevoie de ajutor pentru a-și dezvolta abilități sociale și emoționale, necesare pentru a duce o viață împlinită și fericită, iar un rol important îl au părinții.

Cuprins:

Depresivi

Sănătatea mintală și climatul familial

Sănătatea mintală este o expresie folosită pentru a descrie nivelurile cognitive și emoționale de bunăstare, precum și lipsa tulburărilor psihologice. Sănătatea mintală înseamnă capacitatea unei persoane de a se bucura de viață, de a crea un echilibru între activitățile zilnice și de a încerca să atingă bunăstarea psihologică.

Există numeroși factori care pot împiedica dezvoltarea unor tulburări de comportament în rândul copiilor. Consolidarea abilităților sociale și emoționale, capacitatea de a cere ajutor din timp, dezvoltarea unor relații armonioase în familie și integrarea într-un mediu școlar pozitiv sunt doar câteva dintre măsurile care sprijină bunăstarea unui copil.

Însă, pentru a reuși să facă toate aceste lucruri, un copil are nevoie de ajutor din partea părinților. Pe de o parte, ceea ce vede și aude în sânul familiei îi influențează dezvoltarea psihică și emoțională.

Părinții servesc drept ancore emoționale pentru copiii lor, oferindu-le siguranță și stabilitate. Atunci când părinții au probleme care pot afecta sănătatea mintală (stres, anxietate, depresie), se poate crea un mediu emoțional turbulent în cadrul familiei. Copiii sunt foarte sensibili la emoțiile părinților lor, iar expunerea prelungită la stări emoționale negative poate duce la sentimente de nesiguranță, anxietate și suferință.

Pe de altă parte, de multe ori, părinții încearcă să își ascundă emoțiile în fața copiilor, iar dacă suferă de afecțiuni mintale nu vorbesc cu cei mici despre acest lucru. Lipsa comunicării poate avea, de asemenea, efecte negative asupra dezvoltării emoționale și psihice a celor mici.

Sănătatea mintală nu presupune să fii mereu fericit și bine dispus, ci să ai emoția potrivită la momentul potrivit. De-a lungul vieții, fiecare persoană experimentează diferite niveluri de bunăstare psihică și emoțională, iar momentele de tristețe sau de vulnerabilitate nu trebuie ascunse de copii, ci este bine să fie discutate.

📚 Descoperă cum să vorbești cu copilul tău despre lucrurile dificile și cum să-l ajuți să treacă prin momentele grele în cartea „Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile“, de Dr. Cara Natterson și Vanessa Kroll Bennett. Acest ghid cuprinzător pentru părinții preadolescenților și adolescenților (8-18 ani) oferă soluții, strategii și răspunsuri la cele mai complicate întrebări și dileme legate de această perioadă din viața copiilor.

Sănătate mintală

Comportamentul în sânul familiei și mecanismele de adaptare

Părinții sunt principalele modele de urmat pentru copii. Datorită lor, a interacțiunii cu ei și a discuțiilor purtate, copii își dezvoltă comportamentul și mecanismele de a face față situațiilor în care sunt puși. Observare și imitație – astfel, copiii se dezvoltă din punct de vedere psihic și emoțional.

Când părinții le arată copiilor mecanisme de adaptare sănătoase și strategii eficiente de gestionare a stresului și a emoțiilor negative – furie, dezamăgire, tristețe -, copiii învață abilități valoroase pentru a face față, la rândul lor, situațiilor mai puțin plăcute în care sunt puși. Dacă părinții prioritizează sănătatea lor mintală și caută sprijin atunci când este nevoie, ei creează o atmosferă în care predomină onestitatea, încrederea și vulnerabilitatea. Acest lucru îi încurajează pe copii să își exprime deschis gândurile, sentimentele și preocupările și să caute sprijin atunci când se confruntă cu dificultăți.

Pe de altă parte, dacă părinții suferă de anumite probleme de sănătate mintală, nu vorbesc despre acestea și nu caută ajutor, gândirea, starea de spirit și comportamentul lor pot afecta negativ dezvoltarea psihică și emoțională a copiilor. Cei mici vor internaliza modelele de comportament și gândire pe care le observă la părinți și, la rândul lor, vor adopta aceleași strategii de adaptare.

Mai mult decât atât, sănătatea mintală poate avea un impact și asupra sănătății fizice, precum și asupra altor aspecte ale vieții, cum ar fi relațiile, imaginea de sine și concentrarea.

La fel ca și adulții, mulți copii și adolescenți au probleme de sănătate mintală. Potrivit UNICEF, 50% dintre afecțiunile de sănătate mintală apar până la vârsta de 14 ani și mulți dintre copii nu primesc niciodată îngrijirea de care au nevoie. Unul dintre motivele pentru care nu cer ajutor este că nu au fost învățați să facă asta. 

Există numeroase preconcepții când vine vorba despre sănătatea mintală. Una dintre ele este că, dacă ești anxios sau deprimat, ai un caracter slab sau lipsit de voință. De fapt, recunoașterea problemei și acceptarea ajutorului necesită multă putere și curaj.

Prin urmare, modul în care părinții fac față problemelor de sănătate mintală și mecanismele de adaptare la situațiile stresante pe care le folosesc sunt, de cele mai multe ori, copiate de copii. Motiv pentru care trebuie să fie unele îndreptate spre rezolvarea problemelor.

Citește și Depresia în rândul adolescenților: cum o recunoști și cum îi ajuți.

Simptome depresie

Probleme de sănătate mintală intergenerațională

Tulburările de comportament în rândul copiilor reflectă problemele psihologice ale părinților. Afecțiunea psihică a unuia dintre părinți crește riscul apariției tulburărilor psihice la copil.

Boala psihică a părinților poate avea un impact semnificativ asupra vieții copiilor atât prin mecanisme directe, cât și indirecte. Factorii care pot avea un impact direct asupra copiilor sunt genetica, mediul intrauterin și expunerea prenatală la anxietate/depresie. Factorii care pot avea un impact indirect sunt problemele socio-economice și conflictele din familie asociate cu boala mintală.

S-a demonstrat că sănătatea mintală a părinților afectează formarea atașamentului și dezvoltarea cognitivă, emoțională, socială și comportamentală a copiilor. Acești copii prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta tulburări psihice în copilărie, adolescență și mai târziu în viața adultă. 

Studiile au arătat că tulburările de comportament la copii sunt strâns asociate cu problemele psihologice ale părinților. Cu alte cuvinte, cu cât problemele psihologice ale părinților sunt mai grave, cu atât apar mai devreme tulburările de comportament ale copiilor.

În general, cercetările au evidențiat o corelație între tulburările de comportament ale copiilor și tulburările psihice ale părinților, stresul psihic al mamei (prima persoană cu care copilul intră în contact și cu care formează o legătură), sănătatea mintală precară a mamei, stresul parental, interacțiunea slabă dintre copii și părinți, precum și depresia cauzată de problemele economice, presiunile sociale și culturale.

Prin urmare, factorii de stres de mediu la părinți pot crea tulburări psihologice și multe alte complicații pentru copii.

Un nou raport arată o legătură puternică între sănătatea mintală a părinților și cea a adolescenților. Cercetarea a evidențiat că nivelurile de anxietate și depresie ale părinților sunt similare cu cele experimentate de adolescenți.

În cadrul sondajului, 18% dintre părinți au raportat anxietate și 13% depresie, în timp ce 18% dintre adolescenți au avut anxietate și 15% au suferit de depresie.

Mai mult de o treime dintre adolescenții intervievați aveau cel puțin un părinte care suferea de anxietate sau depresie. Potrivit studiului, adolescenții deprimați sunt de aproximativ cinci ori mai predispuși decât adolescenții care nu sunt deprimați să aibă un părinte care se confruntă cu aceeași problemă, iar adolescenții anxioși sunt de aproximativ trei ori mai predispuși decât adolescenții nonanxioși să aibă un părinte cu aceeași problemă.

Acordând prioritate sănătății lor mintale și căutând tratament și sprijin adecvat, părinții pot rupe cercul transmiterii intergeneraționale a problemelor de sănătate mintală.

Prin urmare, există o legătură puternică între sănătatea mintală a părinților și sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. Comunicarea deschisă și un mediu familial de susținere sunt factori esențiali în promovarea bunăstării mintale încă din copilărie.

Resurse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5557127

https://www.gse.harvard.edu/ideas/usable-knowledge/23/08/understanding-relationship-between-parent-and-teen-mental-health

https://www.cdc.gov/childrensmentalhealth/features/mental-health-children-and-parents.html

https://www.researchgate.net/publication/247830787_Effects_of_parental_mental_illness_on_children#
Sursă foto: Pexels