Imaginea fiecăruia despre propriul corp are un impact puternic asupra comportamentelor alimentare. Stima de sine scăzută și ura față de aspectul fizic pot provoca stres, iar acest lucru poate influența obiceiurile de hrănire: fie mâncăm în exces, fie limităm hrana.
Relația dintre imaginea corporală și comportamentul alimentar este una complexă, cu atât mai mult cu cât societatea este axată pe aparențe și standarde de frumusețe. Modul în care ne percepem corpul poate influența puternic alegerile noastre alimentare și, invers, alimentația poate afecta modul în care ne vedem pe noi înșine.
Tulburările de alimentație pot duce la deficiențe nutriționale care pun în pericol viața, în timp ce stima de sine influențează relațiile interpersonale și performanțele școlare și la locul de muncă. Preocupările excesive legate de imaginea corporală, care au ca rezultat insatisfacția față de propriul corp, nu numai că afectează bunăstarea psihică, dar predispun și la comportamente alimentare dezordonate.
Cuprins:
- Ce este imaginea corporală?
- Formarea imaginii corporale și apariția tulburărilor alimentare
- Soluții pentru îmbunătățirea imaginii corporale
Ce este imaginea corporală?
Imaginea corporală reprezintă părerea subiectivă pe care oamenii o au despre propriul corp, care este diferită de modul în care corpul lor este văzut de cei din jur. Credințele, gândurile, percepțiile, sentimentele și comportamentele unei persoane duc la formarea imaginii corporale.
Modul în care ne vedem pe noi înșine și felul în care ne percepem corpul influențează starea de sănătate mintală și relațiile interpersonale.
O imagine corporală sănătoasă implică o percepție obiectivă a propriului aspect și capacitatea de a separa valoarea proprie ca persoană de aspectul fizic.
Imaginea corporală pozitivă include respect și apreciere pentru corp și funcționalitatea acestuia. Aprecierea corporală este definită ca fiind acceptarea, susținerea unor opinii favorabile față de corp, îngrijirea și respectarea corpului, respingând în același timp idealurile culturale promovate în societate.
Pe de altă parte, imaginea corporală negativă se caracterizează prin nemulțumirea față de aspectul fizic și implicarea în comportamente alimentare, precum diete și controlul și/sau evitarea hrănirii, în încercarea de a îmbunătăți aspectul fizic și de a scăpa de sentimentul de nemulțumire. Imaginea corporală negativă apare, adesea, în timpul copilăriei.
Studiile arată că aproximativ 50% dintre fetele preadolescente și 30% dintre băieți nu sunt mulțumiți de corpurile lor. Aproximativ 60% dintre femeile adulte și 40% dintre bărbații adulți au o imagine corporală negativă.
Formarea imaginii corporale și apariția tulburărilor alimentare
O imagine corporală distorsionată este, de regulă, văzută ca un simptom al unei tulburări alimentare. Cu toate acestea, nu toate persoanele care suferă de o tulburare alimentară au o imagine corporală negativă și, în aceeași măsură, multe persoane care nu suferă de tulburări alimentare au o imagine corporală proastă.
Printre factorii care determină formarea unei imagini corporale negative se numără:
- Standardele sociale de frumusețe. Presiunile sociale și standardele de frumusețe promovate în mass-media și pe rețele sociale pot influența puternic modul în care o persoană percepe un corp ideal.
- Experiențele persoanele sau traumele. Comentariile negative primite din partea prietenilor, colegilor ori familiei, de-a lungul timpului, precum și experiențele traumatice legate de aspectul fizic (bullyngul) pot contribui semnificativ la formarea unei imagini corporale negative.
- Rețelele sociale și aplicațiile de retușare a fotografiilor. Imaginile retușate care sunt publicate pe rețelele sociale și promovarea unor standarde de frumusețe nerealiste în reclame pot crea așteptări prea mari legate de aspectul fizic și astfel pot contribui la formarea unei imagini corporale negative.
- Compararea constantă cu alții. Tendința de a ne compara constant cu alții, în special cu persoane pe care le vedem în imagini perfecte în online sau la televizor, poate alimenta nesiguranțele și nemulțumirea față de propriul corp.
- Probleme de sănătate mintală. Tulburările de alimentație, depresia, anxietatea pot afecta negativ percepția asupra corpului și pot contribui la formarea unei imagini corporale distorsionate.
- Gen și identitate de gen. Presiunile legate de stereotipurile de gen și așteptările societății în ceea ce privește modul în care ar trebui să arate un anumit gen pot influența imaginea corporală, în special pentru persoanele care nu se regăsesc în tiparele tradiționale.
Nemulțumirea față de propriul corp poate duce la diete restrictive și la hrănire dezordonată, comportamente care deschid calea spre o tulburare de alimentație.
Imaginea corporală negativă este unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de alimentație. Multe persoane cu tulburări de alimentație acordă o mare importanță formei și greutății corpului atunci când își determină propria valoare de sine. De pildă, autoevaluarea persoanelor care suferă de anorexie nervoasă și bulimie nervoasă este influențată în mod disproporționat de forma și greutatea corporală.
Însă, imaginea distorsionată față de propriul corp nu este doar un factor de risc sau un simptom al unei tulburări de alimentație, ci poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru depresie, anxietate și stimă de sine scăzută.
Persoanele cu o imagine corporală negativă pot fi mai predispuse să încerce diete extreme sau să evite anumite categorii de alimente, în încercarea de a atinge sau menține o anumită formă corporală. Însă, perioadele de înfometare și/sau supraalimentare pot contribui la fluctuații semnificative de greutate, afectând încrederea în sine și imaginea corporală.
Totodată, unele persoane pot asocia anumite alimente cu sentimente de vinovăție sau rușine, ceea ce poate duce la modele nesănătoase de alimentație.
Nu în ultimul rând, mâncarea poate fi percepută ca un mod de a face față stresului sau emoțiilor negative, ceea ce poate cauza comportamente alimentare nesănătoase și o imagine distorsionată despre corp.
Soluții pentru îmbunătățirea imaginii corporale
Imaginea corporală este printre ultimele simptome ale unei tulburări alimentare care se ameliorează în timpul tratamentului. Atingerea greutății dorite și schimbările comportamentale par să preceadă recuperarea psihologică și un anumit grad de suferință, iar preocupare legată de imaginea corporală poate persista.
Există mai multe metode care pot ajuta la schimbarea percepției despre corp:
- terapia cognitiv-comportamentală, care contribuie la schimbarea gândurilor, sentimentelor și comportamentelor disfuncționale ce stau la baza imaginii corporale negative;
- exercițiile fizice, care includ antrenamente orientate spre îmbunătățirea forței musculare și concentrarea pe funcționalitatea corpului, și mai puțin pe aspect;
- alfabetizarea mediatică, prin care cei care au o imagine corporală negativă învață să evalueze critic și să conteste imaginile și mesajele din spațiul public, care le pot distorsiona imaginea despre sine;
- strategiile de îmbunătățire a stimei de sine, care se concentrează pe identificarea și aprecierea diferențelor individuale în ceea ce privește imaginea corporală, precum și pe învățarea unor tehnici sănătoase de adaptare;
- strategiile psihoeducaționale, care se bazează pe aspectele legate de imaginea corporală negativă, înțelegerea și conștientizarea cauzelor și consecințelor acesteia.
Percepția pe care o avem despre propriul corp contează enorm pentru copiii noștri, spune Sarah Ockwell-Smith în cartea „Poftă bună. Soluții practice pentru mesele copiilor și pentru cele mai frecvente probleme alimentare“, apărută la editura ZYX Books. Cei mici nu sunt scutiți de impactul pe care îl are imaginea corporală a părinților, fiindcă aceasta poate avea un impact tot atât de mare asupra lor.
Dacă adulți sunt hipercritici în privința aspectului fizic, copiii învață să se poarte în același fel cu propriul trup. Cercetările arată că felul în care părintele își percepe corpul, în mod special mama, are un impact asupra copiilor de la patru ani în sus și rămâne o influență puternică pe tot parcursul adolescenței, mai ales pentru fete.
Astfel, spune autoarea, trebuie ca adulții să înceapă să-și accepte corpul pentru ca, la rândul lor, copiii să fie fericiți în propria piele. Dezvoltarea empatiei față de propria persoană este un pas esențial pentru construirea unei imagini corporale pozitive.
De asemenea, adoptarea unei abordări sănătoase față de alimentație – hrănirea când se instalează senzația de foame, fără restricții alimentare și fără a eticheta mâncarea ca fiind „bună“ sau „proastă“, „sănătoasă“ ori „nesănătoasă“ – poate contribui la stabilirea unei relații sănătoase cu mâncarea și la o imagine corporală pozitivă.
📚 Citește în cartea „Poftă bună. Soluții practice pentru mesele copiilor și pentru cele mai frecvente probleme alimentare“, de Sarah Ockwell-Smith, ce înseamnă hrănirea cu blândețe și ce trucuri poți folosi pentru a avea o relație bună cu mâncarea.
Imaginea corporală și comportamentul alimentar sunt strâns legate, iar impactul lor poate varia de la o persoană la alta. O perspectivă sănătoasă și echilibrată asupra corpului și a mâncării, precum și cultivarea unei relații pozitive între imaginea corporală și comportamentul alimentar pot contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății mintale și fizice a unei persoane.
Sursă foto: Pexels
Resurse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9093661/
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2458-13-1104
https://www.verywellmind.com/body-image-and-eating-disorders-4149424
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1740144522000778