Alăptarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a asigura sănătatea și supraviețuirea bebelușului. Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari, deoarece conține anticorpi care le asigură protecția împotriva multor boli comune ale copilăriei.
Laptele matern furnizează toți nutrienții de care sugarul are nevoie în primele luni de viață și continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriționale de care cel mic are nevoie în a doua jumătate a primului an și până la o treime, în al doilea an de viață.
Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă ca alăptarea să aibă loc în prima oră de la naștere, iar sugarii să fie hrăniți exclusiv la sân în primele șase luni de viață. Ulterior, bebelușii ar trebui să înceapă să mănânce alimente complementare, sănătoase și adecvate vârstei, continuând, în același timp, să fie alăptați la sân până la vârsta de doi ani sau mai mult.
Contrar recomandărilor menționate, mai puțin de jumătate dintre bebelușii sub șase luni sunt alăptați exclusiv la sân, informează Organizația Mondială a Sănătății.
Cu toate că alăptarea este un mod frumos și natural de a hrăni copilul, acest proces nu este lipsit de provocări și mituri. Dezinformarea poate duce la confuzie și frustrare pentru proaspetele mame, în unele situații descurajându-le să hrănească nou-născutul la sân.
Alăptarea este benefică atât pentru copil, cât și pentru mamă, potrivit The American Academy of Pediatrics. Pentru un bebeluș, poate reduce riscul de diaree severă, obezitate, infecții respiratorii și ale urechii, precum și sindromul morții subite a sugarului. Pentru mamă, poate reduce riscul de hipertensiune arterială, diabet și cancer ovarian și mamar.
Însă, alăptarea este diferită pentru fiecare persoană și poate fi, uneori, dificilă. Având în vedere că există atât de multe informații despre hrănirea la sân a bebelușului, am adunat, în rândurile următoare, câteva mituri despre alăptare și soluții utile pentru mămici.
Cuprins:
- Alăptarea este întotdeauna dureroasă
- Mămicile nu au lapte în primele zile după naștere
- Bebelușul va ști automat ce trebuie să facă pentru a se hrăni
- Mameloanele trebuie spălate înainte de alăptare
- Mămicile nu pot alăpta dacă sunt bolnave
- Alăptarea le ajută pe mămici să slăbească
- Copiii alăptați frecvent și o perioadă îndelungată devin răsfățați
- Copiii alăptați la sân nu se îmbolnăvesc
- Laptele praf este la fel de bun ca laptele matern
- Laptele praf nu trebuie adăugat în perioada hrănirii la sân
Alăptarea este întotdeauna dureroasă
Unul dintre cele mai frecvente mituri despre alăptare este că întotdeauna doare la început. Deși este adevărat că poate apărea un anumit disconfort în primele zile sau săptămâni de la naștere, pe măsură ce mama și sugarul se adaptează la procesul de alăptare, problemele ar trebui să dispară.
Multe femei se confruntă cu dureri ale mameloanelor la început, până când își dau seama cum să așeze corect bebelușul la sân. Atunci când un bebeluș este bine prins la sân, alăptarea ar trebui să decurgă fără probleme.
În cazul în care durerile sunt persistente în timpul hrănirii bebelușului la sân, este bine ca un consultant în lactație sau un medic specialist să evalueze situația și să ofere îndrumări pentru îmbunătățirea procesului.
Citește și: Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman – cel mai cuprinzător și practic text pe temele cele mai provocatoare legate de alăptare. Textul, accesibil și mereu orientat către probleme practice, e însoțit de fotografii explicative și de trimiteri la filme care ilustrează o problemă sau alta, fiind, prin structura sa clară, de ajutor mamelor care se lovesc de anumite dificultăți pe parcursul relației de alăptare.
Mămicile nu au lapte în primele zile după naștere
Laptele produs de glandele mamare după naşterea bebeluşului se numește colostru și conține toate substanțele nutritive de care are nevoie cel mic.
Organismul începe să producă colostru la mijlocul sarcinii, iar acesta este, prin urmare, disponibil pentru bebeluș imediat după naștere.
Glandele mamare încep să producă lapte matur abia la câteva zile după naștere, dar asta nu înseamnă că, la început, mamicile nu au lapte pentru a-și hrăni bebelușul.
Bebelușul va ști automat ce trebuie să facă pentru a se hrăni
Bebelușii se nasc cu reflexe care îi ajută la hrănire, însă acest lucru nu înseamnă că vor ști exact ce să facă. Atât mamele, cât și nou-născuții învață împreună.
Alăptarea necesită practică, iar primele zile pot fi, uneori, provocatoare. Fiecare echipă mămă-bebeluș este unică și este nevoie de timp pentru a afla ce funcționează cel mai bine. Primele câteva zile – sau chiar săptămâni – reprezintă o perioadă în care mama și bebelușul învăță unul despre celălalt, după care, împreună, vor stabili un ritm de hrănire.
Mameloanele trebuie spălate înainte de alăptare
Nu este necesar ca mameloanele (sfârcurile) să fie spălate înainte de a alăpta. Atunci când se nasc, bebelușii sunt deja familiarizați cu mirosurile și sunetele mamei lor. Sfârcurile produc o substanță pe care bebelușul o miroase și are „bacterii bune“, care ajută la construirea propriului sistem imunitar sănătos al bebelușilor, pentru toată viața.
Mămicile nu pot alăpta dacă sunt bolnave
Unele femei care alăptează consideră că trebuie să înceteze să-și mai hrănească bebelușii la sân când nu se simt bine, pentru a-i proteja.
Contrar acestui mit, alăptarea poate fi benefică când o mamă este bolnavă. Atunci când contractează un virus ori o bacterie, organismul începe să producă anticorpi specifici agentului patogen, care pot fi transferați la copil, prin laptele matern. Acest lucru poate ajuta la protejarea bebelușului de îmbolnăvire sau la reducerea severității simptomelor sale.
Agentul patogen nu se transmite, prin laptele matern, bebelușului, dar anticorpii, da. Și astfel alăptarea la sân ajută la protejarea bebelușului.
Un alt mit este acela că mămicile care alăptează nu au voie să ia medicamente. Cu câteva excepții, majoritatea medicamentelor pot fi luate în siguranță în timpul hrănirii la sân a bebelușului. Însă, înainte de a lua orice tratament, este indicat un control specializat. Un medic poate oferi cele mai bune sfaturi despre medicamentele potrivite în timpul alăptării.
Alăptarea le ajută pe mămici să slăbească
Alăptarea este, adesea, prezentată ca fiind o modalitate perfectă de a pierde din kilogramele în plus, dobândite în timpul sarcinii. Studiile au arătat că, deși unele persoane pierd în greutate în timp ce alăptează, altele, nu.
Alăptarea necesită calorii suplimentare, iar unele femei constată chiar că iau în greutate. Ce este important în timpul alăptării este ca alimentația mamei să fie una echilibrată, bogată în fructe și legume.
Copiii alăptați frecvent și o perioadă îndelungată devin răsfățați
Perioada dintre mese diferă, însă, în general, nou-născuții sunt alăptați în intervale cuprinse între 1 și 3 ore. Totodată, bebelușii au nevoie, în mod natural, să fie ținuți în brațe. Prin urmare, faptul că au parte de dragoste și sunt hrăniți corespunzător înseamnă că le sunt îndeplinite niște nevoi de bază, nu că sunt răsfățați.
Pe de altă parte, momentul în care o mamă încetează să-și hrănească la sân copilul este o decizie personală și variază în funcție de mai mulți factori. Specialiștii recomandă ca alăptarea să fie singura sursă de nutriție pentru bebeluși timp de șase luni și susțin continuarea alăptării la sân și după introducerea alimentelor solide, atât timp cât și mama, și cel mic își doresc acest lucru.
Cercetările arată că alăptarea ajută bebelușii și copiii mici să formeze legături sănătoase și de încredere cu mamele lor. Nu există dovezi că alăptarea timp de un an sau mai mult are efecte negative.
Copiii alăptați la sân nu se îmbolnăvesc
Bebelușii alăptați se îmbolnăvesc, dacă sunt expuși riscului de îmbolnăvire. Totuși, acest lucru nu înseamnă că laptele matern nu este protector.
Într-adevăr, laptele matern scade riscul unor afecțiuni comune ale copilăriei, cum ar fi infecțiile urechii și cele respiratorii. Laptele matern are și factori imunologici, care îi protejează și îi ajută pe bebeluși să nu se îmbolnăvească foarte tare, chiar dacă sunt expuși la diverși factori patogeni.
Laptele praf este la fel de bun ca laptele matern
Laptele praf este o alternativă potrivită, atunci când alăptarea nu este posibilă, însă laptele matern oferă beneficii unice atât pentru mamă, cât și pentru copil. Laptele matern conține anticorpi, care ajută la protejarea bebelușilor de infecții și reduc riscul de a suferi de anumite afecțiuni, și, în același timp, favorizează o legătură emoțională puternică între mamă și copil.
Laptele praf nu trebuie adăugat în perioada hrănirii la sân
De multe ori, în perioada alăptării, mamele nu au suficient lapte pentru a asigura hrănirea corectă a bebelușului, caz în care laptele praf este introdus în alimentație.
Totodată, mamele pot decide că trebuie să folosească lapte praf în anumite momente (de exemplu, noaptea), continuând în același timp să alăpteze.
Prin urmare, alăptarea este o modalitate naturală de a hrăni un bebeluș și, în același timp, de a crea și consolida legătura dintre mamă și sugar. Înțelegerea faptelor și căutarea sprijinului atunci când este necesar ajută mamele să simplifice și să se bucure de acest proces. Ce este important de reținut este că fiecare mamă și fiecare copil sunt unici, iar ceea ce funcționează în anumite cazuri poate să nu funcționeze în altele.
Surse foto: Unsplash, Pexels
Resurse:
https://www.who.int/health-topics/breastfeeding#tab=tab_1
https://www.healthline.com/health/breastfeeding/breastfeeding-myths#seek-help
https://www.breastmilkcounts.com/getting-prepared/myths-and-facts-about-breastfeeding/
https://healthmatters.nyp.org/seven-breastfeeding-myths-debunked/